Astăzi am făcut o descoperire. Se numește GetPony. Click-ul portierei m-a surprins ca pe un copil care se bucură de o jucărie, cu toate că știe că o va înapoia.
Idee faină pentru un oraș aproape asfixiat. Citesc că la Cluj nu a funcționat. Mi-ar plăcea să le meargă poneilor mai bine în București. Nu am habar cum se întâmplă cu serviciul ăsta prin alte țări, dar aici condițiile sunt ”fair enough”, ca să rămân în zona principalilor clienți.
Încă nu am răspunsuri la toate chestiile care ar putea interveni, dar pentru week-end-ul acesta mă gândesc să mai încerc o dată.
Lumea se mișcă în direcții pe care nici nu le bănuiam în urmă cu nu foarte mulți ani. Îmi place când mă descopăr pe una dintre ele. Încerc să descifrez ce e pe acolo și să mă uimesc. Uimirea asta pe care o duc cu mine de dintotdeauna m-a ajutat să cresc. E drept că m-am și bușit zdravăn pătrunzând uneori, din prea mare uimire, pe teritorii mai puțin prietenoase, dar se numește că am învățat.
A, și dacă tot amintesc despre cum e să te uimești, și dacă încă nu v-ați culcat, e un Crai Nou de toată frumusețea deasupra noastră. Crai palid, ieșit sâmbătă seara în oraș.
Pe voi ce descoperire v-a uimit azi, sâmbătă 16 iunie 2018?
3 comentarii:
Uite că nu dorm și citesc de pe blogul tău. Am descoperit ce ai scris tu. M-am ”uimit” că nu am știut că scrii atââât de fain. Sunt Mihaela Pop, fosta ta colegă.
M-a uimit un copil care a renunțat la o înghetata ca să i-o ofere unui bătrân al străzii.
Ieri nu m-a uimit, dar azi mă uimește mierla de lângă balconul meu.
Trimiteți un comentariu